Vorbele...

... Vorbele emoționante ies din gura prea repede si, de obicei, spun pâna la urmă lucruri ce nu-s întru totul adevărate. Trebuie să arătăm respect vorbelor, fiindcă-s vasul pe care ni-l dă forma. Timpurile neîndurătoare sunt mereu mincinoase, împănate cu vorbe rele. Baltagul călăului n-ar tăia, rugul intoleranței n-ar arde, dacă nu le-ar susține vorbele false. Biblia spune: ” La început a fost Cuvântul. ” Cuvântul ne face oameni, ne deosebește de animale. Sufletul e pe buze. Spre nefericirea noastră, oamenii nu mai respectă ceea ce spun. Asculta-l cu atenție pe fra Angelico, ai să descoperi otrava ascunsă în vorbele-i de mătase. E ca maestrul lui: lui Bernard de Claraval i se spune Doctorul Mieros, căci vorbele-i sunt ca mierea. Vorbele nu trebuie să fie ca mierea, lipicioase și dense, capcane dulci pentru muște neprevăzătoare, ci străvezii și curate ca sticla, ca să privim lumea prin ele. ( Nyneve - pag. 142 )

(Rosa  Montero - Povestea Regelui Străveziu - Historia del Rey Transparente)