Virginia Carianopol
Tu pe un țărm,
Eu pe celălalt,
Mituind întunericul,
Ca și cum ne-am plimba
Prin câmpiile boreale...
O dulce nepăsare trece
Prin constelația Peștilor
Și pajiști de speranțe
Se-nvolbură de verde crud...
Mătăsurile sufletului
Se aud foșnind
Și se îngemănează cumpene de sare,
Și se îngemănează cumpene de iarbă,
Pe un țărm tu,
Pe celălalt eu,
Mai vâslind încă,
Și încă,
Prin arborii luminii.
*sursa poza => AICI
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu