De mult în dragoste luminile-au pălit:
Nici bucurii cu lacrimi, nici la suspin răspuns;
Grădini sunt veștede; iar visuri au murit,
În inimi ca de miere, veninuri au pătruns.
Mă lasă deci și pierde-mă în gloate!
La ce, de mine bolnvă, te-ntorci mereu,
Păreri de rău să-nșiri și să te plângi de toate?
Mi-i greu. O cât de greu mi-i... Cât de greu!
(A.A. Fet - 24 Iunie 1891)
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu