Nu există în nimeni virtuți în stare pură și nici farmec fără revers. Tot ceea ce face un om îi aparține și nu putem să-l punem, ca Arhimede, în apă, ca să aflăm prin calcul cât bine și cât rău e în ființa lui, care sunt în el, amestecate indestructibil de Marele Făurar. Nu putem decât să ne bucurăm de partea de aur și să nu ne chinuim să alungăm partea de argint. Coroana e făcută și suntem condamnați să fim niște regi care știu că ceea ce pun pe cap nu e din aur pur. Surâsul ei? Cum aș fi putut ști al cărui reflex era? De ce aș dori să cred că-mi era adresat doar mie? Și dacă nu mi-ar fi fost mai puțin dragă? Bineînțeles că nu, dar înainte să-mi dau pe deplin seama de cât de dragă mi-era, ar fi apărut decepția, primul fior al suferinței... (Victor Petrini)

(Marin Preda - Cel mai iubit dintre pământeni - Volumul 3 - pag. 111)