Ai ochii de-un apus însângerat
Cutele unui ogor arat
Te-apleci ca bradul în furtună
Ți-s vorbele de mătrăgună
Ai inima tare de piatră
Și dorul tăciune pe vatră
Al lacrimei vad ți-e secat
Și-ai preț de obiect lepădat
Te stoarce tumultul de ură
Și-ai sufletul un munte de zgură
Absurdul ți-e mamă
Prezentul e teamă
Mâine e-o-ntrebare
Beznă adâncă sau soare.
De ce sa fii doar întamplare
Când Isus umblă încă pe mare?
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu